#SuperfitSportsTeam. Interviu cu Andrei Ivănescu, alergător

#SuperfitSportsTeam. Interviu cu Andrei Ivănescu, alergător

În interviul de astăzi îți facem cunoștință cu un alt sportiv pe care îl susținem, parte din #SuperfitSportsTeam. Este un atlet tânăr, dar valoros, care a obținut deja numeroase podiumuri la competiții de alergare din România și din străinătate.

Andrei Ivănescu-Gliga sau Ivă, cum i se mai spune, are 21 de ani și practică alergarea pe distanțe lungi, în special pe teren variat, munte de puțin peste 3 ani. La acest moment se află în cantonament la Piatra Arsă, al doilea din 2019, făcând pregătire la altitudine pentru viitoarele curse. În pauzele de antrenament ne-a răspuns la câteva întrebări despre activitatea sa sportivă și planurile de viitor:

Cum erai în copilărie? Ai făcut sport de mic?

În copilărie eram extrem de activ, ca un titirez. Nu știau ai mei cum să mă mai țină în casă, toată ziua eram pe-afară, mai ales jucând fotbal sau orice sport avea legătură cu datul piciorului în minge. Părinții au crezut că o să îmi treacă, că o să mi se termine energia, dar adevărul e că doar am învățat să o canalizez într-un mod constructiv.

Participi în general la curse montane. Cum de ai ales acest tip de alergare? Care este relația ta cu muntele?

Urmăream ce concursuri există prin țară și am văzut că unele sunt și pe munte. Atunci am vrut să văd cum e, așa că plecam la ture singur pe munte la început, luam trenul la 5 fără puțin dimineața din Ploiești Vest și deja în jur de ora 6 eram pe munte. Făceam urcarea în mers (evident :)) și îi dădeam “blană” pe coborâre. Apoi am aflat de alți colegi din Ploiești care fac asta, precum Ionuț Timofte sau Simina Stan, și am început să merg cu ei pe munte. După au venit concursurile, am început să fac antrenament ușor mai specific, pe scări (în tribună la Stadion în Ploiești) sau pe dealurile din Boldești, iar între timp m-am mutat în Brașov.

Cu muntele pot spune că am o relație ok de când am fost mic, mergând cu ai mei, în special cu tata la ture, după 12-13 ani chiar de 14-16 ore. De atunci practic alergam, voiam încontinuu să alerg la vale, mi se părea funny, chiar și cu bocanci și rucsac de 10 kg în spate. Și urcarea îmi plăcea, ne plăcea să vedem cu cât mai repede ajungem în vârf față de cât scrie pe marcaj. Iar Jepii Mici îi făceam în 2 ore și puțin, acum îmi dau seama că nu era chiar ușoară treaba.

Care sunt rezultatele tale sportive de care ești cel mai mândru?

În 2018, ca rezultate mai importante, am obținut 3 titluri de campion național la categoria tineret, pe alergare montană, 2 fiind pe echipe, împreună cu colegii de la Cluj, un 2:48h pe maraton (în cadrul Maratonului Internațional București) și locul 1 la Retezat Skyrace.

Anul acesta, din păcate, am alergat doar în prima parte a lui, apoi am intrat într-o stare de oboseală, din cauza timpului prea scurt de refacere dintre competiții. Așa se mai întâmplă când te ia valul… Am obținut locul 11 la general (5 la categorie) la Transgrancanaria, proba maraton, loc 3 general (2 categorie) la 100 Miles of Istria, proba maraton (care, după ce m-am pierdut, a ajuns să măsoare 45km, făcuți la o medie de sub 4:20/km, cu 1000m+ urcare), loc 2 general la Tryavna Ultra, proba de 20,5km (670m+) și 1:14h la Campionatul Național de Semimaraton.

Ce îți spui în timpul unei curse când ești obosit sau simți că nu mai poți? Cum te motivezi să treci peste momentele dificile?

Tot timpul mă gândesc la cât am muncit pentru acel obiectiv, că am făcut tot ce trebuia astfel încât să ajung în cea mai bună formă la cursa respectivă și că toată lumea are 2 picioare, deci totul este posibil. Da, și am grijă și de nutriție în cursă, care nu știu cât se asimilează, dar la psihic îmi prinde tare bine. 🙂

Care este cea mai importantă lecție pe care ai învățat-o practicând sport?

Că trebui să îți asculți corpul tot timpul, să îți fixezi obiective pe termen lung și, cu cât investești mai mult în pregătirea unui concurs, cu atât e mai satisfăcător rezultatul, când știi că ai dat tot ce ai putut.

Ce antrenamente/ programe/ tipuri de refacere urmezi la Superfit? Te-a ajutat colaborarea cu Superfit în activitatea ta sportivă? Dacă da, în ce fel?

Timpul mi-a permis, din păcate, să fac doar, în mare parte, refacere: drenaj limfatic, crioterapie, terapie Tecar, laser terapie. Dar știind necesitatea acestui aspect, am venit special din Brașov pentru asta. Cu procedurile specifice am reușit să scap de tensiunea din mușchi, să ajung într-o formă cât mai bună la concursuri și să reușesc să îmi reduc ușoarele accidentări pe care le-am avut, la genunchi, gleznă etc.

Am făcut de 2 ori și teste de efort, pentru a-mi putea vedea performanțele din acel moment, în vederea unei pregătiri mai specifice, cunoscând exact în ce formă mă aflu.

Am colaborat cu dr. Șerban Damian și pe partea de nutriție, ultima dată apelând la dânsul pentru niște sfaturi legate de kilogramele în plus, acumulate în perioada de oboseală. Am făcut mai întâi teste ca să vedem compoziția corporală, ca să știm de unde plecăm exact, ca mai apoi să îmi recomande anumite ajustări privind alimentația.

Care este moto-ul/ principiul după care te ghidezi în viață?

Lucrurile rele sunt singurele trecătoare.

Dacă te-ai întâlni cu peștișorul de aur, care ar fi cele 3 dorințe pe care ai vrea să ți le îndeplinească?

Clar aș dori să câștig UTMB-ul, să inspir într-un sens pozitiv oamenii din jur și să fiu sănătos. Nu sunt sigur de ordine… :))

 

Ce planuri de alergare ai pentru următoarele luni?

Dacă eram întrebat acum 3 luni, îmi doream o clasare cât mai bună la Campionatele Naționale de Alergare Montană pe Distanță Lungă la jumătatea lui august și să scot în octombrie în jur de 2:35h pe maraton. Acum, în schimb, încerc să intru într-o formă cât mai bună, astfel încât să mă simt iar bine în curse. Orice vine împreună cu asta, e bonus.

Loading




Ți-a plăcut articolul? Distribuie pe