Starea de sănătate nu include doar o igienă riguroasă și somnul de opt ore (recomandare internațională a specialiștilor), dar și un management proprice și eficient astfel încât toate „detaliile” să ducă spre același rezultat.
În articolul de față voi evidenția acest aspect și anume faptul că HDL-colesterol sau „colesterolul bun” este asociat cu o rată crescută de infecții – și deci, până la urmă cât de bun e?
Oamenii de știință au analizat datele de sănătate a 97.166 de persoane care au fost înscriși în Copenhaga General Population Study, precum și cea a unei alte cohorte de 9.387 de persoane care a participat la Copenhaga City Heart Study, se arată într-un articol1 al European Heart Journal, Volume 39.
Toți participanții au fost evaluați pentru nivelurile de colesterol HDL la momentul inițial și au fost urmăriți timp de peste 6 ani- în registrele naționale de sănătate.
Obiectivul primar a fost orice boală infecțioasă care a necesitat admiterea spitalului, constatată în registrele daneze de sănătate de la momentul inițial, în 2003-13 sau 1991-94 până în 2014 – 9% și 31% dintre persoanele din cele două studii au prezentat unul sau mai multe evenimente cu boli infecțioase, se mai indică în același articol.
Persoanele cu HDL-colesterol sub 0,8 mmol / l (31 mg / dl) și peste 2,6 mmol/ l (100 mg/dl) au avut raporturi de risc pentru orice infecție de 1,75 (95% interval de încredere 1,31-2,34) și 1,43 (1,16-1,76 ), comparativ cu cei cu HDL-colesterol de 2,2-2,3 mmol / L (85-95 mg/dl).
În Studiul inimii din Copenhaga, ratele de risc corespunzătoare pentru orice infecție pentru aceleași valori ale HDL-colesterol au fost de 2,00 (1,16-3,43), respectiv 1,13 (0,80-1,60). Cu alte cuvinte, comparativ cu un grup de control al persoanelor cu niveluri normale de HDL-colesterol, aceia cu concentrații foarte scăzute de „colesterol bun” au avut un risc de 75% mai mare de a dezvolta și a se prezenta la spital din cauza unor boli infecțioase. Iar în ceea ce privește persoanele cu niveluri foarte ridicate de colesterol de tip HDL, acestea au avut un risc cu 43% mai ridicat de a dezvolta o boală infecțioasă decât colegii lor din eșantionul de control.
În concluzia studiului, cercetătorii au constatat că 21% dintre persoanele care au prezentat cele mai scăzute concentrații de colesterol HDL, precum și 8% dintre cei cu cele mai ridicate niveluri de acest tip de colesterol, au avut un risc crescut de a dezvolta boli infecțioase, cum ar fi gastroenterită sau pneumonie.
După acest detaliu al medicinii bazate pe dovezi rămân de văzut mecanismele prin care această componentă afectează eficiența sistemului imunitar.
În plus, dintr-un total de 116.000 de persoane urmărite timp de 6 ani, peste 10.500 de indivizi au murit. În studiul danez de anul trecut (Copenhagen City Heart Study, Copenhagen General Population Study și Danish Civil Registration System)și inclus într-un articol2 European Heart Journal, Volume 38, 0,4% dintre bărbați și 0,3% dintre femei au avut niveluri foarte ridicate de HDL în sânge. Nivelele extreme au fost definite ca fiind egale cu sau mai mari de 3,0 milimoli pe litru pentru bărbați și egale sau mai mari de 3,5 milimoli pe litru pentru femei.
Bărbații cu niveluri extreme de HDL din sângele lor au avut riscul de 106% mai mari de a muri prematur decât bărbații cu niveluri normale de acest tip de colesterol (HDL). Femeile cu un nivel extrem de ridicat de HDL-colesterol aveau 68% mai multe șanse de a muri prematur decât femeile cu niveluri normale.
Rata mortalității bărbaților cu niveluri foarte ridicate ale HDL-colesterol a avut o creștere cu 36% mai mare decât aceea înregistrată în cazul bărbaților cu niveluri normale. Cea mai scăzută rată a mortalității a fost observată la cei cu niveluri medii de HDL. Aceasta a fost definită ca fiind 1,9 milimoli pe litru pentru bărbați și 2,4 milimoli pe litru pentru femei.
https://academic.oup.com/eurheartj/article-abstract/39/14/1181/4710060?redirectedFrom=fulltext
https://academic.oup.com/eurheartj/article-abstract/38/32/2478/3608700?redirectedFrom=fulltext
