Produsele de post sunt o alternativă la alimentele tradiționale pentru a ține postul religios. Adesea, ele sunt catalogate a fi chiar “mai sănătoase” sau “mai ușoare” în comparație cu produsele obișnuite. Sunt însă într-adevăr o variantă nutritivă pentru mesele zilnice?
Produsele de post sunt, în esență, produse vegane, adică fără ingrediente de origine animală: lapte, unt, ouă, carne etc.
La fel ca produsele vegane, alimentele de post pe care le găsim în magazine sunt foarte diferite ca grad de prelucrare și compoziție. Înainte să le pui în coșul de cumpărături, aruncă o privire pe etichetă. Nu te lăsa amăgit de ambalajul care promite că produsul este “natural”, “de post”, “cu fibre”, “fără aditivi”, expresii care nu spun de fapt nimic despre valoarea sa nutritivă per ansamblu. Multe dintre ele au și un aport caloric semnificativ, deoarece lipsa laptelui sau a ouălor este compensată prin adaosul din belșug de grăsimi vegetale, zahăr, sare, stabilizatori sau potențiatori de aromă, pentru a obține o textură și un gust cât mai atractive.
Iată câteva categorii de alimente de post la care să fii atent:
- Produsele de panificație din făină albă (carbohidrați rafinați de tipul: pateuri cu ciuperci, prăjituri de post cu mere, covrigi, biscuiți, sărățele etc.) au în general un indice glicemic ridicat, așadar produc o creștere rapidă a glicemiei după consum, în timp putând duce la un exces de greutate. În plus, unele dintre aceste produse au și o cantitate consistentă grăsimi, ceea ce le mărește aportul caloric. Așadar, chiar dacă mănânci la gustare o plăcintă de dimensiuni modeste, poți adăuga ușor 400-500 kcal la dieta zilnică, de care poate nici nu ești conștient. Rezultatul? La finalul postului, chiar înainte să te înfrupți din bucatele de sărbătoare, poți să te trezești cu kilograme în plus și să nu știi de unde.
- Laptele și lactatele vegetale. Pentru cei care își beau cafeaua cu lapte sau mănâncă dimineața cereale cu lapte, sortimentele vegetale sunt o alternativă acceptabilă. Totuși, multe astfel de produse au zahăr adăugat și diferiți aditivi, așa că e bine să verifici ingredientele pentru a alege sortimentele cât mai simple. Același lucru este valabil și în cazul iaurturilor vegetale, mai ales a celor cu fructe. Citește întotdeauna eticheta.
- Produsele din soia. Soia poate fi considerată un înlocuitor “tradițional” pentru carne, iar multe alimente reușesc să-i imite destul de bine textura și gustul. Însă aceasta nu înseamnă că sunt ferite de ingrediente neprietenoase cu sănătatea și silueta. În plus, șnițelele din soia pe care le prăjești acasă absorb ulei în timpul gătirii și ajung astfel să fie și mai calorice decât ce scrie pe etichetă. Alternativele mai bune sunt tofu simplu sau boabele de soia, inclusiv edamame (boabele de soia tinere).
- Pateuri/ paste tartinabile (creme vegetale). Din cauza conținutului de grăsimi, pot ajunge la un număr însemnat de calorii, pe lângă aditivi și multă sare. Dacă îți plac aceste tipuri de produse, pregătește-le în casă, de exemplu din linte, năut, fasole, pentru a putea pune mai puțin ulei. În loc de pâine, le poți servi cu felii de legume (ardei, morcovi, țelină apio etc.) pentru a reduce densitatea calorică a mesei sau a gustării.
- Batoanele proteice. Bogate în grăsimi, zahăr sau alți îndulcitori, sunt adesea doar un desert obișnuit, “ambalat” în cuvinte atrăgătoare. Expresia “cu proteine” este scoasă în evidență pe etichete tot mai des pentru a sublinia valoarea nutritivă și beneficiile produsului. Totuși, de multe ori, alimentele respective nici nu au o cantitate impresionantă de proteine per 100g, ci doar sunt promovate așa pentru a atrage consumatorii. Ca gustare, mai bine alege batoane de fructe uscate și nuci, fără adaos de zahăr și consumă-le cu moderație, deoarece pot fi și ele foarte calorice.
- Dulciurile de post pot conține la fel de mult zahăr și grăsimi ca restul deserturilor, chiar dacă nu au ingrediente de origine animală.
- Semipreparatele vegane foarte procesate. Există chifteluțe, mezeluri, burgeri sau brânzeturi vegane, de post, a căror etichetă abundă în grăsimi, aditivi și conservanți. Conservele, cum sunt cele cu sarmale de post, mâncăruri de fasole sau zacusca, pot avea mult ulei și sare. Deși sunt alegeri la îndemână, îți recomandăm să te uiți pe etichetă și să optezi mai degrabă pentru conserve de leguminoase și legume simple, în apă cu sare (mazăre, năut, fasole, linte, morcovi, păstăi), pe care le poți integra apoi în salate sau mâncăruri gătite, ușurând astfel pregătirea mesei și economisind timp.
Nu spunem că nu ar trebui să mai mănânci niciodată produsele de mai sus, ci că ele nu ar trebui să reprezinte baza alimentației în post sau să înlocuiască toate mesele.
Bun, dar atunci ce ar trebui să mănânci în post? Vezi aici câteva alimente pe care le poți integra în mesele de post, pentru a-ți asigura nutrienții necesari, a avea energie și a nu încheia postul cu o măsură în plus la haine.
În concluzie, faptul că un produs este de post sau vegan nu înseamnă automat că este mai sănătos sau bogat în nutrienți. Citește de fiecare dată cu atenție eticheta produselor alimentare pe care le cumperi, fie ele de post sau nu.
