Cum se simte mirosul de gogoși aburinde, pudrate cu zahăr, după o noapte de nesomn?
Se știe că atunci când nu ai dormit bine, creierul „cere” mai multă energie sub forma alimentelor dense caloric, iar lipsa cronică a somnului este strâns legată de obezitate. Totuși, un studiu recent a arătat că nu doar creierul joacă un rol în ecuația poftelor, ci și… nasul.
În cadrul studiului, persoanele care au dormit doar 4 ore pe noapte, timp de o lună, au mâncat a doua zi alimente mai dense caloric, ca gogoși, biscuiți cu ciocolată și chipsuri. Investigațiile au indicat mai multă activitate în cortextul piriform (zona din creier care primește informații de la nas) în cazul privării de somn.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că sistemul endocanabinoid este cel care determină pofta de alimente grase, dulci și cu mult amidon când lipsește odihna.
Sistemul endocanabionid este responsabil de menținerea homeostazei, reglând funcționarea altor sisteme din organism. Face acest lucru printr-o serie de neurotransmițători și receptori localizați pe întregul corp, influențând procese cognitive și fiziologice, de la funcția pulmonară, gestionarea durerii și răspunsul la modul în care cortexul piriform reacționează la mirosuri.
Anumiți compuși endocanabinoizi sunt stimulați când oamenii nu se odihnesc, ceea ce are legătură cu schimbările în consumul alimentar, dar și cu modul în care creierul procesează mirosurile în această situație. Privarea de somn crește nivelurile unui compus numit 2-OG, care stimulează codificarea mirosurilor alimentare în cortexul piriform și schimbă preferințele alimentare către produsele cu densitate energetică ridicată.
Așadar, trecând peste explicații științifice și cuvinte greu de pronunțat, creierul dă un răspuns mai puternic la mirosuri când nu ai dormit, în comparație cu momentele când ești odihnit.
În plus, cercetătorii de la Universitatea Uppsala din Suedia au arătat că o singură noapte fără somn a încetinit metabolismul subiecților respectivi în ziua următoare, reducând energia pentru procese de bază ca respirația și digestia cu 5 până la 20%. Aceștia au avut niveluri mai ridicate ale glicemiei, ale hormonilor care reglează apetitul și dau senzația de foame (grelina) și ale hormonilor de stres (cortizol). Astfel, oamenii au simțit că sunt mai înfometați decât erau în realitate.
Mai mult, lipsa acută a somnului alterează echilibrul bacteriilor intestinale, care contribuie la menținerea sănătății metabolismului.
Dacă tot am adus vorba de miros, să spunem și că un studiu de la Universitatea Berkeley, California (2017) a arătat că pierderea mirosului duce la slăbire. Cercetarea, realizată pe șoareci, sugerează că mirosul hranei joacă un rol important în modul în care organismul gestionează caloriile și echilibrul energetic.
Rezultatele studiului au evidențiat relația dintre sistemul olfactiv și părțile din creier care controlează metabolismul, cum este hipotalamusul. Cercetătorii mai au însă de identificat circuitele neuronale exacte care leagă cele două elemente.
Studiul de la Berkeley este primul de acest fel care demonstrează posibilitatea manipulării sistemului olfactiv pentru a influența modul în care creierul uman percepe și reglează metabolismul. Descoperirile ulterioare ar putea ajuta persoanele care și-au pierdut simțul mirosului și pe cele care se confruntă cu dificultăți la slăbit.
Dacă nu vrei totuși să renunți la plăcerea mirosurilor și aromelor pentru a pierde în greutate, te așteptăm la Superfit să slăbești cu un medic nutriționist, bucurându-te în continuare de mâncare!
Concluzia?
Prioritizează somnul în programul tău, oricât de încărcat ar fi, mai ales când vrei să slăbești.
Iar dacă se întâmplă să ai o noapte fără somn sau în care nu te-ai odihnit bine, ar fi de preferat să ocolești patiseriile și raioanele cu gogoși proaspete în dimineața următoare. 🙂
Surse: sciencemag.org, runnersworld.com, edition.cnn.com, theguardian.com
Pingback: Cum slăbești primăvara | Centrul Medical Superfit
Pingback: Legătura dintre slăbit și voință | Centrul Medical Superfit