„Renunță la ciocolată dacă vrei să scapi de coșuri! Nu mai mânca grăsimi!” Se numără printre replicile pe care probabil le-ai auzit dacă te afli în căutarea unei soluții ca să ai fața mai curată.
Coșurile, numite oficial acnee, sunt neplăcute pentru adolescenți, dar nu ocolește nici adulții. La mulți oameni, acneea va dispărea după 25-30 de ani, dar mai sunt și „norocoși” care nu scapă de această problemă a pielii nici la 40 sau chiar 50 de ani.
Ce e de făcut ca acneea să dispară de tot de pe fața ta? Filtrele din Instagram sau Photoshop nu funcționează și în viața reală, din păcate.
Cum dietele par să rezolve orice problemă în ziua de azi, să vedem dacă și în acest caz putem să mâncăm ceva anume sau să evităm vreun aliment ca să scăpăm de coșuri.
Din ce cauză apar coșurile
Acneea este o afecțiune des întâlnită a pielii. La adulți, coșurile apar cam din aceleași cauze ca la adolescenți, iar factorii responsabili sunt producția în exces de sebum (ulei care previne uscarea pielii), înfundarea porilor, activitatea bacteriilor și inflamația.
Pielea este străbătută de mici deschideri, numite pori, prin care sebumul secretat de glandele sebacee iese la suprafață. Când porii devin astupați de sebum, celule moarte și bacterii, se produc mici inflamații, alături de înroșirea zonei. Acneea este asociată cu mai multe tipuri de leziuni, în funcție de aspect și locul unde apar – în piele sau la suprafața ei: puncte albe, puncte negre, papule, pustule, noduli. De obicei, coșurile apar pe față, dar își pot face simțită prezența și pe spate, piept și umeri.
Schimbările hormonale din timpul pubertății, ciclul menstrual la femei sau sindromul ovarului polichistic afectează producția de sebum și astfel pot cauza apariția coșurilor. Pe lista vinovaților mai apar unele medicamente (corticosteroizi) și anumite produse cosmetice sau de îngrijire. Sunt bănuiți că ar agrava acneea factorii genetici, poluarea și fumatul.
Alimentația și acneea
Impactul alimentației asupra acneei este un subiect încă în discuție; nu doar pe Facebook, ci și printre cercetători. S-au făcut studii și metaanalize care au evaluat dacă există vreo legătură între dietă și coșuri.
Laptele
S-a speculat că laptele ar favoriza apariția și dezvoltarea acneei. O metaanaliză care a inclus 14 studii observaționale cu peste 78.00 de copii, adolescenți și tineri adulți, a arătat o legătură între lactate (lapte, iaurt, brânză) și riscul crescut de acnee. Se pare că proteinele din zer ar putea contribui într-o mai mare măsură la dezvoltarea acneei decât conținutul de grăsimi din lapte.
Alimentația bogată în grăsimi și zahăr
Un alt studiu a analizat jurnalele alimentare ale peste 24.000 de adulți, cu o vârstă medie de 57 de ani, care 1) aveau acnee, 2) au avut în trecut, dar în prezent nu mai au sau 3) nu au avut niciodată. S-a descoperit că persoanele a căror alimentație era foarte bogată în grăsimi și zahăr aveau o incidență mai ridicată a acneei. Consumul de fast food, de lapte și de sucuri a fost de asemenea asociat cu o prezență mai mare a coșurilor la adulți.
Iubitorii de ciocolată pot răsufla ușurați. Nu a existat vreo asociere între ciocolată (fie ea cu lapte sau neagră) și acnee actuală sau trecută.
Totuși, aceste studii au arătat doar o asociere, nu o legătură de cauzalitate între alimentație și acnee. Deși persoanele cu acnee au avut tendința de a consuma mai multe alimente bogate în grăsimi și zahăr sau mai multe lactate, nu se poate dovedi că alimentele respective au provocat acneea. De asemenea, nu s-a putut determina cu siguranță dacă o schimbare a dietei ar reduce incidența sau severitatea acneei.
Alte studii au examinat efectele consumului de acizi grași omega-3 și acid gama-linoleic la persoanele cu acnee, arătând că acestea ar beneficia de pe urma unui aport crescut de acizi grași omega-3 și omega-6, prin consumul de pește și uleiuri sănătoase.
Alimentele cu indice glicemic ridicat
Unele cercetări au evaluat impactul indicelui glicemic al diferitelor alimente asupra persoanelor cu acnee; astfel, cei cu acnee care au consumat mai ales produse cu indice glicemic scăzut au observat o îmbunătățire a aspectului pielii în comparație cu persoanele cu o dietă bogată în alimente cu indice glicemic ridicat. Alimentele bogate în carbohidrați rafinați și zahăr au un indice glicemic ridicat.
Indicele glicemic al unui aliment arată, pe o scară de la 0 la 100, cu cât crește glicemia după consumarea alimentului respectiv. Alimentele cu indicele glicemic mai mic (fasole verde, ciuperci, salată, roșii, conopidă, varză etc.) produc o creștere redusă a glicemiei după masă, în timp ce alimentele cu indice glicemic ridicat (zahăr, glucoză, produse de patiserie din făină albă, sucuri carbogazoase, morcovi fierți etc.) determină o creștere semnificativă și bruscă a glicemiei după consum.
Astfel, dietele bogate în alimente cu indice glicemic ridicat duc la niveluri mari ale insulinei, care stimulează secreția de hormoni androgeni și determină o producție crescută de sebum, factor cu rol fundamental la apariția acneei. În timp, poate apărea rezistența la insulină, care, la rândul său, poate provoca numeroase probleme de sănătate, inclusiv hipertensiune arterială, boli de inimă, obezitate și diabet.
Însă nu toate persoanele cu rezistență la insulină, diabet sau obezitate au acnee, deci ipoteza rămâne încă în dezbatere. Deși nu există o legătură clară, totuși o dietă bogată în alimente cu indice glicemic scăzut este benefică pentru multe persoane, deoarece pune accentul pe legume, fructe, proteine și grăsimi de calitate, care protejează împotriva bolilor cardiovasculare și diabetului tip 2, arată anumite cercetări.
Recomandări
Academia Americană de Dermatologie nu recomandă schimbări în alimentație pentru persoanele cu acnee, considerând că deocamdată nu există suficiente dovezi științifice care să arate o legătură de cauzalitate. Totuși, reducerea inflamației prin consumul de alimente integrale, cu indice glicemic scăzut sau moderat (fructe, legume, verdețuri, nuci semințe de dovleac, avocado, orez integral, quinoa, somon, macrou, linte, năut, fasole etc.), hidratarea și evitarea produselor cu conținut ridicat de sare, grăsimi saturate și trans, ar putea contribui la o piele mai sănătoasă prin diminuarea inflamației din organism.
În plus, poți să ții un jurnal alimentar și al pielii. Notează ce mănânci și cum arată pielea ta – dacă apar coșuri sau devine mai grasă. Observă dacă acneea se agravează atunci când mănânci anumite alimente. Vezi apoi ce se întâmplă dacă renunți la ele pentru o lună, o lună și jumătate. Pielea fiecăruia este diferită și la fel și reacția la alimente, iar a cunoaște produsele la care ai o sensibilitate s-ar putea să te ajute în diminuarea acneei.
Ce te sfătuim să NU faci, mai ales dacă ai acnee, este să aplici tratamente luate la întâmplare de pe Internet, chiar și cu produse “naturale” (măști din fructe, legume, uleiuri etc.). Cel mai bine este să consulți un medic dermatolog, care îți va oferi o soluție special pentru situația ta și îți va face recomandările potrivite de îngrijire a pielii.
Concluzii
Deși ar putea exista anumite legături între alimentație și acnee și s-au făcut mai multe studii pe acest subiect, nu există un consens printre cercetători că schimbarea dietei sau excluderea anumitor alimente va face să dispară coșurile.
Încă nu s-a descoperit o dietă sau un aliment-minune care să “șteargă” acneea de pe fețele adolescenților și adulților, așa că nu ne rămâne decât să-ți facem aceleași recomandări ca de obicei: o dietă echilibrată, cu accent pe alimente nutritive, dar din care nu lipsesc micile plăceri culinare. Chiar dacă nu o să-ți treacă acneea, măcar vei zâmbi.
Surse: aad.org, healthline.com, health.harvard.edu 1, health.harvard.edu 2, niams.nih.gov, sciencedirect.com
