Orez cu lapte și scorțișoară, supă de pui, cartofi copți, pâine prăjită cu unt și gem.
Când ne este greu să ne bucurăm de confort, mai ales la nivel psihologic, suntem tentați să ni-l furnizăm din “ceva bun”.
“Comfort food” se referă la mâncarea ce ne oferă o senzație de bine și care este adesea asociată cu alimentele consumate în copilărie, la bunici sau cu ocazia unor sărbători. Fiind legate de amintiri plăcute, avem senzația că mâncărurile „pentru suflet” ne fac să ne simțim mai puțin singuri și ne consolează în perioade de izolare, tristețe și incertitudine.
Tipurile de mâncare considerate “comfort food” variază în funcție de cultura locală și de experiențele culinare din trecut ale fiecărei persoane. Calitatea de “comfort food” este dată doar de asocierile mentale pe care o persoană le face cu mâncarea respectivă. Adesea, aceste feluri de mâncare sunt bogate în carbohidrați și grăsimi, însă nu este o regulă.
Un studiu din anul 2005 realizat la Universitatea Cornell University, pe 277 bărbați și femei, a arătat că femeile preferă pe post de „comfort food” alimente dulci, ca înghețata, pe când bărbații aleg de obicei mâncăruri sărate, ca supa sau friptura. Aceeași cercetare a scos în evidență faptul că bărbații folosesc aceste mâncăruri ca recompensă, în timp ce femeile se simt adesea vinovate după ce se bucură de ele.
Unele alimente conțin substanțe ce acționează la nivel chimic și stimulează producerea de neurotransmițători ca serotonina, care influențează dispoziția. De asemenea, în lipsa anumitor substanțe (de exemplu vitaminele D și B, acizi grași Omega-3, zinc, fier), starea de spirit poate fi afectată negativ.
De la vârste fragede, bebelușii învață să asocieze hrana cu alinarea și confortul, iar ulterior, prin sărbători, petreceri și alte evenimente, devine evident că mâncarea unește oamenii. Așadar, nu este de mirare că alimentele înseamnă mai mult decât simpli nutrienți: ele au și o valoare psihologică.
Dacă ești gurmand, este o desfătare să te bucuri de mâncărurile preferate, mai ales când sunt legate de amintiri plăcute. Totuși, păstrează un echilibru și încearcă să nu apelezi de fiecare dată la macaroane cu brânză sau la amandine ca soluție la dificultățile întâmpinate în viața de zi cu zi. Efectul va fi pe termen scurt, iar problema va rămâne acolo. Mâncatul pe fond emoțional, adică atunci când consumi alimente în exces ca răspuns la emoții și nu la foame, poate include și produse încărcate de amintiri, însă nici în acest caz nu este o alegere bună. Iată câteva recomandări pentru a te hrăni mai conștient atunci când ai în față mâncarea ta de suflet:
Cum să te bucuri mai mult de “comfort food” (și de orice altă mâncare)
- Transformă mâncatul într-o experiență care include cât mai multe dintre simțuri, savurând alimentul sau preparatul ales.
- Pune alimentul într-o farfurie sau un bol preferat; observă-i aspectul și textura, miroase-l.
- Mestecă încet, fără grabă. Ce ingrediente ies în evidență?
- Ce senzații și amintiri îți trezește mâncarea respectivă? Rememorează cât mai multe detalii: când ai mâncat-o prima dată, cine ți-a pregătit-o, în ce context, unde te aflai, cât de bine seamănă cu ce savurezi acum etc.
- Gândește-te cum ai descrie acea mâncare cuiva care nu a gustat niciodată așa ceva. Din nou, cu cât mai multe detalii.
- Dacă ai pe cineva alături când mănânci, vorbește cu persoana respectivă despre aromă și textură și faceți schimb de impresii.
Aplicând aceste sfaturi, nu doar că te vei sătura mai repede, dar te vei și bucura de întreaga experiență.
Psihologic sau fiziologic, mâncărurile au un impact asupra stării noastre de spirit. Mâncărurile pentru suflet, savurate conștient și cu atenție, pot să facă parte dintr-un stil de viață sănătos, oferindu-ne plăcerea gustului la pachet cu bucuria amintirilor.
Surse: science.howstuffworks.com, researchgate.net, theconversation.com, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov, sciencedirect.com
