Ceea ce alegi să-ți pui în farfurie zi de zi îți influențează nu doar silueta, dar mai ales calitatea și durata vieții. Dacă vrei să fii în formă cât mai mulți ani și să te bucuri de o viață lungă, poți adopta anumite obiceiuri care îți cresc șansele de longevitate.
Sigur, nimic nu-ți garantează că vei trăi 100 de ani dacă mănânci sănătos, deoarece durata de viață e rezultatul mai multor factori, iar pe o parte dintre ei nu îi poți controla (de exemplu, genetica). Totuși, stă în puterea ta să te concentrezi pe ceea ce poți influența și să faci alegeri mai bune.
Legătura dintre longevitate și stil de viață, în special alimentație, a fost pusă în lumina reflectoarelor prin conceptul de „zone albastre”.
„Zonele albastre” sunt arii geografice cu o speranță mare de viață și o rată mai scăzută de boli cronice, cancer, diabet, boli cardiovasculare și obezitate. Acest concept nu este unul strict științific, ci este rezultatul unui demers al scriitorului Dan Buettner, care a cercetat o serie de locuri din lume unde oamenii trăiesc foarte mult, adesea peste 100 de ani. A rezultat o carte cu același nume – „The Blue Zones”, iar apoi un serial – „Live to 100: Secrets of the Blue Zones”.
Zonele albastre identificate sunt:
- Icaria (Grecia)
- Ogliastra (Italia)
- Okinawa (Japonia)
- Peninsula Nicoya (Costa Rica)
- Comunitatea Adventiştilor de ziua a şaptea din Loma Linda, California (SUA)
Analizând stilurile de viață ale oamenilor din aceste regiuni, în special a celor foarte în vârstă, au fost formulate câteva principii care ar sta la baza longevității, printre care:
- Alimentație bazată pe vegetale. Deși nu în toate zonele predomină alimentația vegetariană, totuși consumul de carne este destul de redus, în special de carne roșie și carne procesată, ceea ce poate scădea riscul de boli cardiovasculare și cancer. În schimb, printre alimentele preferate se numără: fructe, legume, leguminoase, nuci și cereale integrale.
- Regula lui 80%. Persoanele din aceste zone obișnuiesc să se ridice de la masă înainte să se simtă complet sătule; acest obicei previne excesul caloric fără vreo dietă drastică sau înfometare și scade riscul kilogramelor în plus.
- Stil de viață activ. Nu este vorba (doar) de antrenamente „clasice”, la sala de fitness, alergare sau alte sporturi, ci de includerea mișcării în viața cotidiană, prin mers, urcat scări, grădinărit, activități casnice etc. Activitatea fizică regulată contribuie la scăderea riscului de boli cardiovasculare și obezitate.
- Odihnă suficientă. Deși adesea subestimat, somnul are o contribuție mare la calitatea vieții și la starea de sănătate. A dormi prea puțin sau prea mult poate crește riscul de mortalitate. În unele zone albastre, un pui de somn după prânz este ceva obișnuit.
- Moduri sănătoase de a gestiona stresul. De exemplu, un stil de viață relaxat, fără grabă, întâlniri cu prietenii, plimbări în natură, voluntariat – sentimentul de contribuție etc.
- Consum moderat de alcool. În zonele unde se consumă alcool, de obicei este vorba de un pahar de vin de calitate. Studiile științifice au avut rezultate mixte cu privire la influența alcoolului asupra longevității, însă în general se consideră că doar consumul excesiv de alcool afectează negativ sănătatea și speranța de viață.
Ți se par cunoscute aceste principii?
Nu e de mirare. Dieta Zonelor Albastre repetă multe dintre sfaturile convenționale pentru o alimentație sănătoasă și un stil de viață echilibrat, dar celebritatea ei se datorează probabil modului în care sunt formulate și explicate, alături de exemplele concrete de comunități; parcă „sună” mai atrăgător decât atunci când vin direct de la medicii nutriționiști, cu etichete ca „stil de viață echilibrat”.
Dieta Zonelor Albastre are meritul de a scoate în evidență faptul că, pe lângă ce mănânci, pentru o viață sănătoasă contează și mișcarea, odihna, legăturile sociale strânse, apartenența la o comunitate, misiunea în viață etc.
Această dietă seamănă surprinzător de mult cu dieta mediteraneană, considerată una dintre cele mai sănătoase stiluri alimentare. Ambele se bazează pe consumul de fructe, legume, nuci, semințe, leguminoase, cereale integrale, pește și carne slabă, evitarea alimentelor procesate și a excesului de zahăr adăugat.
Conceptul zonelor albastre nu a fost lipsit de controverse, unele voci susținând că nu are o bază științifică solidă și că se bazează doar pe speculații. De exemplu, documentarea nașterilor și deceselor în aceste zone ar fi inexactă, ceea ce înseamnă că nu există atât de mulți oameni de 90 sau 100 de ani pe cât se presupune. În ultimii ani, s-a constatat o diminuare a duratei de viață în Okinawa, în comparație cu alte zone din Japonia.
În concluzie…
Așa cum spuneam și la început, pe lângă alimentație și stil de viață, sunt și alți factori care au un cuvânt de spus în sănătatea și longevitatea unui om și asupra cărora avem un control mai mic sau… zero (genetică, mediu, accidente, calamități etc.). Însă asta nu ar trebui să ne oprească să tindem spre alegeri cât mai sănătoase în alimentație și în viață, atunci când putem. Indiferent că le numim dieta Zonelor Albastre sau pur și simplu un stil de viață echilibrat.
Surse: bluezones.com, nationalgeographic.com, verywellhealth.com, healthline.com
