Începe să țiuie o alarmă, se declanșează lumini intermitente, oamenii devin atenți și se îndreaptă rapid spre locul faptei. Cineva forțează ușa casei!
Corpul tău reacționează similar când detectează ceva suspect și cheamă la datorie sistemul de apărare. Pe lângă faptul că dă alarma, încearcă să elimine intrușii. Apare astfel inflamația.
Inflamația este un proces prin care organismul se protejează de infecții, boli sau accidentări și semnalizează că ceva este în neregulă. Sistemul imunitar recunoaște stimulii străini, nocivi și începe să-i îndepărteze, ca să poată avea loc vindecarea. În funcție de modul de producere și durată, inflamația poate fi acută sau cronică.
Inflamația acută
Leziunile la nivelul pielii în urma unei loviri, expunerea la agenți patogeni ori substanțe chimice sau pătrunderea unui obiect străin (de ex. înțeparea cu o așchie) pot induce inflamație acută. Aceasta are un debut brusc, se agravează rapid și simptomele pot dura câteva zile. Printre acestea se numără: senzația de căldură la nivel local, roșeață, umflare, durere sau pierderea funcționalității. De exemplu, nu poți să-ți miști bine încheietura inflamată sau respiri greu pentru că ai nasul înfundat din cauza răcelii.
Inflamația cronică
Este lentă și se manifestă pe termen lung, putând dura de la câteva luni până la câțiva ani.
Uneori, sistemul imunitar își ia treaba prea în serios și reacționează exagerat la diverși stimuli, începând să lupte chiar împotriva celulelor propriului corp, pe care nu le mai recunoaște, ca în cazul bolilor autoimune – o sursă de inflamație. De ex: boala Crohn, psoriazisul, colita, lupusul etc.
Inflamația cronică se produce și când nu pot fi eliminați agenții patogeni care provoacă o inflamație acută (de ex: ciuperci sau alți paraziți) și rămân în corp pentru mult timp. De asemenea, expunerea pe o durată lungă la un iritant sau o substanță chimică industrială care nu poate fi eliminată din organism duce la inflamație cronică.
Când au loc episoade recurente de inflamație acută, crește și riscul de inflamație cronică, de exemplu în boli precum tuberculoza sau artrita reumatoidă.
Printre cele mai des întâlnite simptome ale inflamației cronice se numără:
- dureri musculare
- oboseală cronică
- insomnie
- depresie
- anxietate
- probleme gastrointestinale frecvente (constipație, diaree, reflux acid)
- infecții dese
- slăbire sau creștere în greutate fără intenție.
Pe lângă aceste simptome neplăcute, inflamația cronică afectează țesuturile și organele sănătoase, crescând riscul altor boli, precum diabet, boli de inimă, cancer sau boala ficatului gras.
Factorii de risc asociați cu inflamația cronică
- Înaintarea în vârstă este corelată pozitiv cu niveluri crescute ale mai multor molecule inflamatorii. Această creștere poate fi cauzată de disfuncții mitocondriale sau acumularea de radicali liberi și de alți factori legați de vârstă, cum ar fi mai multă grăsime corporală viscerală.
- Obezitatea. Țesutul adipos secretă adipokine și alți mediatori inflamatori.
- Fumatul este asociat cu scăderea producției de molecule antiinflamatorii și inducerea inflamației.
- Nivelurile reduse de testosteron și estrogen pot suprima producția și secreția mai multor markeri pro-inflamatori.
- Stresul este asociat cu eliberarea de citokine pro-inflamatorii și poate provoca, de asemenea, tulburări de somn, la rândul lor un factor de risc pentru inflamația cronică.
- Alimentația bogată în grăsimi saturate și trans și în zaharuri rafinate este legată de o producție mai mare de molecule proinflamatorii, în special la persoanele cu diabet sau cele supraponderale.
Așa cum poate ți-ai dat seama din lista de mai sus, unii factori de risc pot fi controlați într-o oarecare măsură, pentru a preveni sau a diminua inflamația. Poți face schimbări în stilul de viață pentru a îndepărta măcar o parte din declanșatorii inflamației și a-ți îmbunătăți starea de sănătate:
-
- Scapă de kilogramele în plus, dacă este cazul.
- Pune-ți în program exerciții fizice, care pot scădea markerii inflamatori și riscul de boli cronice.
- Nu fuma.
- Fă activități care te eliberează de stres și odihnește-te bine.
- Anumite suplimente alimentare pot fi de folos în reducerea inflamației. Iată aici o listă.
- Adoptă o dietă antiinflamatoare. Nu e nimic complicat, trebuie doar să mănânci mai multe alimente cu proprietăți antiinflamatoare și să reduci consumul produselor care creează un mediu ideal pentru inflamație.
Dieta antiinflamatoare
Are la bază alimente integrale, bogate în nutrienți și antioxidanți, care reduc nivelurile de radicali liberi, acele molecule care pot cauza inflamație când scapă de sub control. Efectele antiinflamatoare se datorează mai multor compuși:
-
- Fibre solubile și insolubile – fructe, legume, cereale integrale (ovăz, orz, tărâțe), leguminoase (fasole, mazăre, năut)
- Polifenoli – fructe de pădure, ciocolată neagră, ceai verde, mere, citrice, ceapă, boabe de soia, cafea, scorțișoară
- Acizi grași omega-3 – pești grași (somon, macrou, sardine), nuci, semințe de in și ulei din semințe de in
- Grăsimi nesaturate – avocado, ulei de măsline, nuci, migdale, fistic
- Micronutrienți – magneziu, vitamina D, vitamina E, zinc, seleniu.
Printre regimurile alimentare care mai pot avea beneficii antiinflamatorii se numără dieta mediteraneană, dieta vegetariană și dieta cu indice glicemic scăzut.
Redu consumul următoarelor alimente, asociate cu un risc crescut de inflamație cronică:
- sucuri și băuturi îndulcite cu zahăr sau sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză
- alimente foarte procesate, bogate în grăsimi trans și sare – alimente prăjite, margarină, produse de patiserie, biscuiți, chipsuri, covrigei
- carbohidrați rafinați – pâine albă, orez alb, covrigi, cereale de mic dejun cu zahăr adăugat
- deserturi – prăjituri, bomboane, înghețată
- carne procesată – hot dog, cârnați
- supe la plic
- sosuri gata preparate
- uleiurile de soia și de porumb
*Nu înseamnă că e exclus să mai consumi vreodată aceste alimente, însă dacă acum le ai foarte des în meniu, redu cantitatea sau frecvența. În caz că ai deja probleme de sănătate legate de inflamație, consultă medicul pentru a primi un regim alimentar personalizat.
Așadar, nu uita să-ți activezi sistemul de alarmă al organismului adoptând o alimentație sănătoasă, care să prevină asaltul inflamației.
Surse: ncbi.nlm.nih.gov 1, ncbi.nlm.nih.gov 2, health.harvard.edu, healthline.com
