Începutul de an abundă în decizii de a face mai multă mișcare, fie că este vorba de a merge constant la sală, de fotbal, alergare sau orice alt sport. După ani de sedentarism, devenim brusc motivați să fim 100% activi, ca să recuperăm timpul pierdut.
Însă activitatea fizică intensă, în special după o perioadă prelungită de inactivitate, poate provoca probleme dincolo de nivelul muscular. Astfel, pot apărea disfuncții mecanice și biochimice ale membranelor celulare musculare, care cauzează la rândul lor ruperea celulelor mușchilor scheletici (striați). În termeni medicali, aceasta poartă denumirea de rabdomioliză.
Când celulele musculare scheletice se rup, în sânge este eliberat conținutul intracelular. El include enzime, electroliți și proteine, printre care mioglobina, ce poate bloca sistemul de filtrare al rinichilor. În unele cazuri, prea multă mioglobină în fluxul sanguin oprește funcția renală în întregime, provocând insuficiență renală și moartea persoanei respective.
Rabdomioliza poate apărea în cazul atleților profesioniști care iau o pauză mai lungă de la sport și apoi forțează foarte mult la un antrenament. Însă nici amatorii nu sunt scutiți de această afecțiune. Orice activitate fizică nouă, prelungită, excesivă poate provoca simptome de rabdomioliză, de la ridicare de greutăți, exerciții de tip Cross Fit sau chiar un antrenament intens la sală. Poate fi de durată scurtă, dar intensă (flotări) sau de peste 24 de ore (ultramaratoane).
Printre factorii de risc care cresc probabilitatea de a dezvolta rabdomioliză după un antrenament se numără: activitatea fizică în căldură, deshidratarea, consumul excesiv de lichide sau de cafea, anumite predispoziții genetice (boala celulelor seceră) etc. Bărbații sunt mai predispuși să dezvolte rabdomioliză decât femeile.
Mergi neapărat la medic dacă ai făcut activitate fizică la un nivel intens și prezinți următoarele simptome chiar și după 1-2 zile:
- Dureri musculare foarte puternice, care nu se diminuează în timp;
- Inflamații musculare care îți limitează mișcările;
- Greață/ vărsături sau ambele;
- Urină de culoare foarte închisă (ca o cola) sau urină foarte puțină.
Există și o variantă a rabdomiolizei care implică doar afectarea la nivel muscular, dar fără complicații sau leziuni acute la rinichi. Aceasta este destul de comună și nu necesită tratament medical.
Recomandarea noastră
Afecțiunea descrisă mai sus poate fi prevenită, deci nu trebuie să te sperii și să renunți să faci mișcare! Însă ține cont că este extrem de important să începi antrenamentele treptat, mai ales dacă vii după o perioadă lungă de sedentarism, și că refacerea dintre sesiunile de activitate fizică este esențială.
Creșterea graduală a nivelului de antrenament și refacerea adecvată permit apariția adaptărilor musculare și cardiovasculare, ca dezvoltarea musculaturii, îmbunătățirea formei fizice și scăderea masei de grăsime. După o perioadă de pauză, 1-2 săptămâni de antrenament mai lejer sunt optime pentru ca organismul să se readapteze la activitatea fizică.
Cel mai bine este să apelezi la un antrenor personal, care îți va stabili un program realist de exerciții, în funcție de nivelul tău fizic. De asemenea, el se va asigura că nu crești prea repede volumul sau intensitatea antrenamentelor, prevenind accidentările și problemele de sănătate.
La Superfit te așteptăm cu antrenamente variate și programe de training atât pentru sportivi profesioniști, cât și pentru amatori, realizate sub îndrumarea profesioniștilor!
Sursa: sciencealert.com
