Alături de lămâie, ghimbir sau miere, cătina face parte din „echipa de intervenție” în caz de răceală, fiind un fruct bogat în vitamina C și alți compuși benefici pentru organism.
Fructele mici, portocalii conțin aproape 200 de compuși bioactivi și cresc în arbuști înalți de până la aproximativ 2,5 m, cu frunze înguste, argintii. Arbuștii sălbatici se dezvoltă la altitudini mari în Asia și Europa, dar sunt, de asemenea, cultivați în unele țări.
Cătina sau Hippophae rhamnoides este folosită de multă vreme pentru a susține sistemul digestiv, pentru a îmbunătăți sănătatea inimii, pentru a reduce inflamația și pentru a trata afecțiuni ale pielii. Multe studii au indicat proprietăți antioxidante, anticancerigene, antiinflamatoare, antimicrobiene și antivirale, precum și efecte neuroprotectoare și hepatoprotectoare.
Boabele de cătină abundă în substanțe fitochimice precum vitamine (în special vitamina C și E), flavonoide, carotenoide, zaharuri, aminoacizi și acizi grași. Trebuie spus că valoarea nutritivă a boabelor de cătină diferă considerabil în funcție de specie, de condițiile climatice și de cultivare, de modul de păstrare, de momentul recoltării și de tipul de prelucrare.
Gustul fructelor este descris ca astringent, acru și amar, o combinație nu neapărat plăcută pentru papilele gustative, dar care poate fi tolerată alături de alte ingrediente mai „prietenoase”, precum miere, fructe sau suc de fructe, asociate de obicei în produsele ce conțin cătină.
Cătina se găsește în produse precum sucuri, jeleuri, dropsuri, dulcețuri, creme tartinabile, în formă uscată, pulbere, ulei, precum și în multe suplimente alimentare pentru răceală și imunitate.
Cel mai important element terapeutic din fructele de cătină este acidul ascorbic – vitamina C. Cantitatea de vitamina C variază între 360 mg/100 g în fructele cultivate în Europa și 2500 mg/100 g la cele din subspeciile chinezești, depășind astfel cantitatea de vitamina C din portocale, căpșuni sau kiwi. Deoarece fructele de cătină nu conțin enzima responsabilă de degradarea acidului ascorbic, produsele derivate și chiar fructele uscate păstrează cantități mari de vitamina C. Aproximativ 75% din vitamina C din pulpă rămâne în suc după procesare.
Principalele substanțe prezente în cantități mari în boabele de cătină aparțin clasei carotenoidelor, conținutul de carotenoizi fiind un motiv prin care uleiul de cătină este comercializat la scară largă. În plus, uleiul de cătină are un conținut ridicat de acid oleic (17%) și un raport 1:1 de acizi grași omega-3 (alfa linolenic) și acizi grași omega-6 (linoleic). Acest echilibru este foarte important, deoarece se află în legătură cu reglarea multor funcții metabolice.
Sucul de cătină este bogat în aminoacizi liberi. În fructe au fost identificați 18 din cei 22 de aminoacizi, dintre care jumătate joacă un rol important în diferite procese din corpul uman.
Datorită flavonoidelor din compoziție, cătina ar putea fi folosită ca remediu natural pentru reducerea riscului de boli cardiovasculare și a altor afecțiuni precum diabet, boli inflamatorii, tromboză și cancer, arată unele dovezi, dar este nevoie de studii aprofundate.
Cătina se folosește nu doar în produse alimentare, ci și în cosmetice. Uleiul de cătină a câștigat apreciere ca ingredient în diverse produse de îngrijire a pielii. Aplicarea locală a preparatelor pe bază de cătină poate ajuta la hidratarea pielii, reducerea iritației, tratarea acneei sau ameliorarea problemelor cauzate de îmbătrânire, datorită antioxidanților și acizilor grași din această plantă.
Deși este nevoie de mai multe studii clinice care să-i confirme efectele medicinale și cosmetice, cătina este un fruct de care ne putem folosi pentru o stare bună de sănătate, însă alături de o alimentație echilibrată per ansamblu, mișcare și odihnă.
Surse: britannica.com, ncbi.nlm.nih.gov 1, ncbi.nlm.nih.gov 2, verywellhealth.com, mdpi.com 1, mdpi.com 2
