Printre atâtea diete și regimuri care te îmbie cu promisiuni de tot felul, dieta alcalină iese în evidență prin atenția pentru sănătate, în primul rând, nu doar pentru slăbit. Cât este însă adevăr și cât mit când vine vorba de beneficiile sale? Hai să aflăm!
Ce este dieta alcalină
Dieta alcalină se bazează pe teoria că alimentele consumate pot schimba nivelul de pH al sângelui, ceea ce ar avea efecte și asupra stării de sănătate. Dieta alcalină clasifică alimentele în funcţie de cât de mult acid produc atunci când sunt digerate, cantitate care nu este neapărat aceeași cu nivelul de aciditate al alimentelor în stare crudă (de exemplu, portocalele, deși sunt acide, devin alcaline când sunt consumate).
Conform acestei diete, se recomandă:
- consumarea de alimente alcaline, considerate sănătoase: fructe, verdețuri, legume fără amidon (roșii, castraveți, varză, dovlecei, ridichi), soia și derivate, migdale, ulei de cocos etc.
- limitarea alimentelor neutre: ulei de măsline, unt, porumb, orez, cartofi dulci etc.
- evitarea alimentelor acide, despre care se spune că întrețin un mediu nociv în corp: carne, pește, iaurt, lapte, brânzeturi, ouă, cereale, alune, sucuri etc.
Facem un pas înapoi să vedem care-i treaba cu pH-ul și ce înseamnă, de fapt, acid și alcalin.
pH – ce înseamnă
În acest caz, pH nu este prescurtarea de la Prahova, ci vine de la „potențial de hidrogen” și arată raportul dintre acizi și baze din sânge. Poate varia între 0 = foarte acid și 14 = foarte alcalin. Un pH = 7 este considerat neutru. Astfel, alimentele se împart în cele trei grupe în funcție de pH-ul lor.
pH-ul din organismul uman diferă în funcție de zonă. Cea mai ridicată aciditate se întâlnește în stomac (pH 1,35-3,5), cu scopul de a ajuta la digestie și a proteja împotriva unor microbi. Tot din nevoia de a apăra corpul de agenți patogeni, și pielea are o tentă acidă (pH 4-6,5), nivelul de pH variind în funcție de stratul de piele – la exterior este mai acid (pH 4), în timp ce spre bază devine mai alcalin (pH 6,9). Sângele, în schimb, are un pH ușor alcalin, de 7,35-7,45. Când vorbim despre pH-ul organismului ne referim de obicei la pH-ul sângelui.
Nu te mai ținem în suspans și îți spunem că schimbarea pH-ului organismului prin alimentație este o ipoteză fără suport științific. Când se modifică pH-ul sângelui, acest lucru este semnul unei boli, ca de exemplu astm, boli renale, boli pulmonare, diabet, boli cardiovasculare, intoxicații etc. În acest caz, trebuie să mergi la medic pentru a descoperi cauza dezechilibrului acido-bazic, prin analize de sânge, de urină sau alte investigații.
Corpul menține echilibrul acido-bazic în special prin activitatea rinichilor și a plămânilor. Urina are un pH care variază și este influențat de alimentele și băuturile consumate, venind din necesitatea de a echilibra mediul intern. Tocmai pentru că rinichii se ocupă îndeaproape de menținerea echilibrului acido-bazic, excesul de acid din corp este eliminat prin urină. Însă pH-ul urinei nu reflectă pH-ul sângelui.
Deși nu influențează compoziția sângelui sau pH-ul acestuia, dieta alcalină poate fi bună pentru sănătate din alte perspective.
Dieta alcalină – Beneficii
Dieta alcalină este redusă în grăsimi saturate și promovează evitarea unor alimente care pot crește riscul de boli cardiovasculare, cum ar fi carnea roșie și produsele foarte procesate din carne (cârnați, mezeluri).
Persoanele care suferă de boli cronice de rinichi ar beneficia de pe urma alimentelor alcaline, printr-o alimentație cu mai multe produse vegetale (fructe și legume) și mai puține proteine. Un studiu a arătat că astfel s-ar putea chiar îmbunătăți funcția renală și încetini progresia bolii. Pe de altă parte, o dietă cu încărcătură acidă foarte ridicată va duce la modificări ale compoziției urinei, producând dezechilibre în nivelurile de magneziu, calciu, acid uric, fosfat și va apărea astfel un risc crescut de pietre la rinichi.
O cercetare amplă, realizată pe durata a 14 ani, pe un eșantion de 66.485 de femei, a demonstrat că încărcarea alimentară acidă a fost asociată pozitiv cu riscul de diabet de tip 2, independent de alți factori de risc cunoscuți pentru diabet. Un consum ridicat de alimente acide ar putea fi legat de rezistența la insulină, în timp ce alimentația alcalină ar ajuta la reducerea riscului de diabet tip 2.
La persoanele de peste 65 de ani, un consum ridicat de alimente bogate în potasiu, cum sunt fructele și legumele din dieta alcalină, poate ajuta la menținerea masei musculare pe măsura înaintării în vârstă.
Creșterea magneziului intracelular, necesar pentru funcționarea optimă a numeroase enzime, reprezintă un alt beneficiu al dietei alcaline. Magneziul este de asemenea necesar pentru a activa vitamina D.
Dieta alcalină – Dezavantaje
Un consum ridicat de fructe și legume este benefic pentru sănătate, îmbunătățind raportul potasiu/ sodiu și ajutând astfel la sănătatea oaselor și la atenuarea unor probleme cum ar fi hipertensiunea arterială. Pe de altă parte, cantitatea redusă de calciu și proteine, ce ar putea rezulta în urma dietei alcaline, poate fi un factor favorizant pentru osteoporoză. O metaanaliză a arătat că nu există o legătură între încărcătura acidă alimentară și osteoporoză și nici dovezi că dieta alcalină protejează sănătatea oaselor.
O serie de alimente considerate acide, printre care cerealele integrale, sunt de fapt pline de nutrienți și chiar recomandate într-o alimentație echilibrată.
Lactatele, alimente bogate în nutrienți esențiali ca magneziu, calciu, potasiu și fosfor, sunt excluse din dieta alcalină, ceea ce face dificilă asigurarea unui nivel optim de calciu, în special.
Fructele și legumele conțin cantități foarte mici de proteine, fiind greu de obținut necesarul zilnic dintr-un regim alcalin ca la carte. Proteinele biodisponibile, adică pe care corpul le poate utiliza eficient, sunt în general de origine animală.
Nu au fost identificate beneficii directe pentru prevenția și tratarea cancerului (o teorie cunoscută susține că această boală se dezvoltă mai ales în medii acide). Desigur, o alimentație bazată pe fructe și legume, cum propune dieta alcalină, poate avea efecte pozitive la nivel de prevenție, însă acest lucru nu are legătură cu alcalinitatea sau aciditatea alimentelor, ci mai degrabă cu nutrienții conținuți și cu alimentația echilibrată, per ansamblu.
Dieta alcalină e bună pentru slăbit?
Dacă ai citit cuvântul “dietă”, probabil te-ai gândit imediat la slăbit. Slăbitul este legat direct de existența deficitului caloric, care poate fi obținut în numeroase moduri – unele mai sănătoase, echilibrate, sustenabile, iar altele, nu atât de eficiente. Consumul de fructe și legume este o strategie bună pentru a scădea în greutate, dar nu este suficient. În plus, eliminarea unor grupe alimentare ca lactatele și cerealele integrale face greu de urmat această dietă pe termen lung. Lipsa proteinelor poate fi o piedică în a-ți asigura o senzație de sațietate după masă.
Dieta alcalină te poate ajuta să slăbești? Da, dacă ești în deficit caloric. Nu, dacă nu ești.
Concluzii
Dacă este sănătos, corpul uman se descurcă să mențină pH-ul în limite normale. Alimentele consumate ne influențează sănătatea în alte moduri decât prin schimbarea pH-ului sângelui.
Dieta alcalină promovează consumul de fructe și legume și descurajează alimentele foarte procesate, bogate în grăsimi saturate și sodiu (cereale rafinate, carne roșie, mezeluri, patiserie, dulciuri) – sunt două obiceiuri benefice pentru sănătate. Pe de altă parte, exclude anumite categorii alimentare nutritive, cum sunt cerealele, carnea sau lactatele, ceea ce nu este recomandat să facem.
Dieta alcalină poate contribui la o alimentație mai nutritivă, din anumite puncte de vedere, însă influența pozitivă asupra sănătății nu are loc prin schimbarea pH-ului organismului, așa cum consideră suporterii ei, ci mai degrabă prin susținerea unor alegeri alimentare mai bune.
Surse: medicalnewstoday.com, verywellfit.com, everydayhealth.com
